Un amalgam de petale, de frunze, de visuri spulberate...
Picaturi reci de ploaie ce cad,
cad peste sufletul meu,
cad prin valtoarea de promisiuni,
prin apusul fervent al imaterialului.
Zapada frenetica,
zborul luminii prin furtuna iernii,
fulgi fragili ce fug
cu freamatul vietii ce dispare.
Totul e alb,
totul e rece.
Ger cumplit al faradelegilor,
iarna alba a uitarii,
simturi care amortesc,
zefir ce zguduie lumea,
cu zbuciumul ei...
Vehementa vatamatoare,
Val al vesniciei din vestul de rosu,
Idei vetuste, ce se vestejesc...
Vraja timpului vremelnic,
Vuiet profund al efemeritatii,
Vertij ce alearga prin dorul venetic al vulnerabilitatii...